ANALIZĂ: Cine salvează învățământul românesc, din ghearele incompetenților numiți politic?

„Greaua moștenire, piatra de moară din zestrea învățământului românesc”. Asta constată președintele TLDE Vaslui, Mihaela Hușanu, un tânăr politician de viitor, care face o radiografie necruțătoare a ceea ce s-a petrecut în Educație în ultimii ani.

Șefa tineretului liberal democrat din Vaslui a postat pe pagina sa de Facebook o analiză a modului în care actualul ministru al Educației nu s-a achitat de sarcini, pentru că, pur și simplu, nu știe ce are de făcut.

„Numai mâine nu-i poimâine, adică sfârșitul oficial al celui mai descurajant an școlar din toate timpurile, în care bucuria absolvirii a fost o dată căpușată de Coronavirus, măști de protecție și distanțare socială, și a doua oară, spulberată de ministrul Educației.

Din fața ecranelor de la dispozitivele menite să țină în viață școala românească, elevii și profesorii familiarizați cât de cât cu teritoriile online au primit, în această săptămână, un verdict dureros.

Educația din România este un fel de Cenușăreasă deloc atractivă și cam șleampătă, așa cum pare să fie și viitorul generațiilor cărora nu are cine să le pună la picioare șansa unui pantof sclipitor.

Când un ministru al Educației vine în fața Parlamentului să-și scape obrazul de o moțiune de cenzură și spune că școala românească este „SUB nivelul provocărilor” actuale cu care se confruntă elevii, tinzi să crezi că are și un plan să ajungem dacă nu PESTE, măcar LA nivelul acestor provocări.

Când același ministru spune că școala din România e „captivă unor formule conservatoare” și unui sistem care nu pune accent pe abilitățile elevului, ci pe capacitatea de a înmagazina cunoștințe, ciulești urechile să auzi cum se pregătește salvarea educației din chingile cutumelor și strategia pentru a-i croi Cenușăresei haine nou-nouțe și moderne.

În fine, când același ministru (care a adunat câțiva ani buni în Ministerul Educației, anterior funcției pe care o deține acum) ne spune că nu ar fi putut să rezolve în 7 luni ce nu au rezolvat alți miniștri în ani, și dă vina tot pe „greaua moștenire”, înseamnă că… școala românească a încăput pe mâna cui nu trebuie.

Dovadă stau deciziile bulversante, heirupiste sau întârziate, luate pe timpul stărilor de urgență și alertă, măsurile care au impus obligații dincolo de lege pentru părinți (de a asigura calculator, laptop sau tabletă, plus abonament la internet pentru elevi), achizițiile cu cântec (demarate și, ulterior, suspendate pentru cele peste 15 milioane de măști de protecție), toate acestea garnisite cu replici tăioase la adresa unor părinți, catalogați drept «inconștienți și tâmpiți».

Sigur, «educația este esențială, prioritară, stâlp de temelie» și alte cuvinte alese să-i pună Cenușăresei tichie de mărgăritar și să lase impresia elevilor, profesorilor și părinților că doamna ministru face eforturi supraomenești să taie capetele balaurului numit Greaua Moștenire.

E încurcată povestea învățământului românesc, căruia îi lipsește astăzi un lider entuziast (nu care se declară învins de sistem!), care să înțeleagă, înainte de toate, că elevii au nevoie de competență la minister și la catedre, de siguranță și de stabilitate, de dotări și, în egală măsură, de încurajări.

Ei știu că sistemul de educație de la stat este „SUB nivelul” așteptărilor și că nu le garantează neapărat un VIITOR. Nu au nevoie să audă cum bate ceasul ratării și îi prinde tot desculți, și, mai ales, nu au nevoie de un ministru care să le spună că nu ar avea ce face cu banii, dacă astăzi s-ar aloca 6% din PIB Educației.

constată Mihaela Hușanu.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: