Mesajul de rămas bun al unui dascăl bârlădean, pentru fostul său profesor: „Ne-a învățat aritmetica!”

NE-A PĂRĂSIT UN DASCĂL IUBIT… Bârladul este în doliu, cadrele didactice din județ sunt în doliu. Toate personalitățile județului Vaslui deplâng plecarea în eternitate a profesorului Costel Giurcanu, un eminent dascăl, om cu o vocație deosebită.

Seara trecută, cu ochii în lacrimi, profesorul Corneliu Pleșu a scris pe Facebook un mesaj de rămas-bun, în memoria unui om care a schimbat viața a generații întregi de bârlădeni.

„Drum bun, stimate domnule profesor Costel Giurcanu! Steaua dumneavoastră să lumineze așa cum dumneavoastră ați luminat generații de educatoare și învățăori, în intreaga carieră didactică!

Cu toții plângem trecerea în neființă a celui care a fost președintele Asociației de Numismatică din România, filiala Vaslui, a celui care a fost un profesor deosebit, serios, foarte bun pedagog, a celui care s-a chinuit cu noi ca să ne învețe matematică, aritmetică, să ne învețe și cum să-i invățăm noi pe cei mici tainele socotitului!”,

a scris profesorul Pleșu.

„Nu uit renumitele ore de teze, când se mutau toate băncile din clasă în toate direcțiile, direcții știute numai de el, iar noi în speranța că vom primi note bune pregăteam din timp Harta Europei și colecția de reviste ,,Lumea”, poate-poate nu va fi atent și vom putea lansa o rachetă cu rezolvarea problemelor, de regulă făcute de Manea, care era cel mai bun la matematică!

Apoi, nu putem uita când aveam oră în corpul G și la sfârșitul orei ne ruga să-l împingem un pic cu vestita Skoda S100 și toată clasa împingea și alerga după mașină pe aleile de lângă platoul de sus de la Liceul Eminescu și Liceul Pedagogic Al. Vlahuță. Nu vom uita când, cam cu o lună înainte de terminarea trimestrului sau a anului școlar, cei care nu aveau note de trecere se calificau pe rând în optimi, apoi în sferturi, apoi semifinale și, în sfârșit, în finală, pentru obține mult râvnita notă de trecere!

Și, de multe ori, aveam probleme mari fiindcă de exemplu îți trebuia nota 5 ca să poți trece, dar cu nota cinci obțineai o medie mai mare de 5, adică 5,05 etc. și atunci intervea procesul verbal pe care îl făceam și în care recunoșteam că am primit pomană, dar în care ne angajam că dacă și trimestrul viitor vom fi în aceeași situație ne obligam să nu mai primim această pomană! Sau când era scos la tablă câte un elev care nu știa nimic și el îl intreba la ce facultate vrea să continue, elevul raspundea – „la facultatea de matematică”. Ei, atunci iarăși domnul profesor se angaja că dacă elevul Andrei va lua la facultate el îi va asigura toate cheltuielile de întreținere la facultate, chiar dacă va trebui să-și vândă apartamentul sau mașina.

Nu vom uita toate poveștile minunate din excursiile făcute în străinatate, pe care, de multe ori, ni le spunea! Nu vom uita cum intra în clasă și, deodată, ne spunea că se apropie olimpiada de matematică și că vom lucra probleme din gazeta matematică. Toți eram bucuroși, fiindcă credeam că îi va scoate la tablă pe cei mai buni. El făcea tocmai invers, lua gazeta de la Manea sau Focșa și de scos la tablă îi scotea pe cei slabi, trântindu-ne niște note insuportabile!

Dar îl iubeam, îl iubeam pentru modul său de a fi, pentru vestitele și neuitatele expresii matematice „tu așa, dacă și numai dacă și așa și numai așa nu vei putea rezolva niciodată această problemă”! (…)

Nu pot uita că, acum doi ani, la întâlnirea de promoție a Generației noastre de Învățători 1978, a venit la întâlnirea de la școală, s-a apropiat de mine și mi-a spus: „Cornele, nu pot merge cu voi la Vatra Dornei, fiindcă nepotul meu, fiul lui Vlad, are examenul de evaluare națională și trebuie să stau să lucrez cu el”.

Ar fi multe de povestit despre dragul nostru profesor, despre colecțiile lui cu care se prezenta și se mândrea peste tot, făcând din Bârlad un centru important al colecționarilor. Am pierdut cu toții un om deosebit, un om bun și la propriu și la figurat, un deschizător de drumuri, un altfel de profesor pe care, indiferent de medie, indiferent de situația la matematică, elevii l-au iubit și respectat!

Sincere condoleanțe familiei! Închei prin a sugera factorilor de decizie, consilieri, primar, să facă un ultim gest de recunoaștere a valorii spirituale, culturale, educative a domnului profesor, acordându-i titlul de cetățean de onoare al Municipiului Bârlad!”,

este mesajul plin de recunoștință al dascălului bârlădean.

Lasă un răspuns

Facebook
%d blogeri au apreciat: