Cum se vede România din capitala R.Moldova. Rusia a ajuns să fie salvatoarea Basarabiei!

INCREDIBIL… De la Independența Republicii Moldova, din 27 august 1991 și până în prezent, Uniunea Europeană, împreună cu statul român, au dat dovadă de unitate prin faptul că au adus un aport semnificativ de circa 4 miliarde de euro, dintre care aproape 2 miliarde de euro fiind fonduri nerambursabile, scrie Laurențiu Pleșca în www.deschide.md, articol preluat de Romanian Global News.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău – stație de compresie (Transgaz Romania cu fonduri europene)

Cifra de 4 miliarde de euro, asistență europeană, este peste bugetul total al Republicii Moldova pentru anul 2020. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Republican Internațional, cetățenii moldoveni cred că cel mai mult a investit în Republica Moldova, Uniunea Europeană (47% din investițiile totale). Pe locul doi s-a clasat Rusia, cu 27%, pe locul trei – SUA, cu 5%, iar România – abia pe ultimul loc, cu 4%. De acest studiu este stupefiat și ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, care spune că nu a văzut nicăieri vreun panou în care să spună că un obiectiv sau altul a fost construit cu banii din Federația Rusă, scrie analistul moldovean.

Componente auto Lear Corporation – SUA la Ungheni

În realitate lucrurile stau altfel. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de fonduri din partea Uniunii Europene pe cap de locuitor din întreaga Vecinătate Estică, scriu colegii de la Romanian Global News. Acestă realizare se datorează indubitabil Acordului de Asociere și implicit Acordului de Liber Schimb semnat cu Uniunea Europeană, inclusiv crearea Parteneriatului Estic.

Componente auto Draxlmaier – Germania la Bălți

Cabluri electrice auto Gebauer-Griller – Austria la Bălți

Principalul partener de export și import al Republicii Moldova este în mod incontestabil un stat mebru al Uniunii Europene – România.

Uniunea Europeană reprezintă un bazin de 70% pentru exporturile moldovenești, dintre care aproape jumătate, 30% sunt exporturi moldovenești către România. Iar o chesiune suprinzătoare este cifra exporturilor Transnistriei în Uniunea Europeană, care are o cifră de 70% dintre care principalul importator al produselor transnistrene este chiar România, care are o pondere de peste 25 la sută. Acest fenomen a ajutat semnificativ la evitarea unui colaps economic uriaș al regiunii din stânga Nistrului, deoarece în ultimii 10 ani Federația Rusă nu mai este principalul partener economic al Transnistriei, cel puțin oficial.

„Un total de 700 de kilometri de drum au fost sau vor fi reabilitate în teritoriul dintre Prut și Nistru cu ajutorul banilor europeni, în pofida faptului că acest teritoriu nu are nici macar un km de autostradă.

De asemenea, transportul în comun din primele două cele mai mari orașe, Chișinău și Bălți, din Moldova, a fost îmbunătățit prin achiziționarea a 125 de troleibuze moderne, exclusiv din fonduri europene, care să corespundă celor mai înalte standarde europene.

O altă redută a colaborării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană sunt acordurile de înfrățire între localitățile moldovenești și cele europene, numai cu localitățile românești există peste 500 astfel de acorduri de înfrățire, care permit Republicii Moldova o dezvoltare locală mult mai avansată și oferă noi posibilități de finanțare și apropiere pe europeni. În municipiile Cahul și Ungheni a apărut un nou proiect pilot de colaborare strânsă cu Uniunea Europeană pentru abilitarea economică a acestor regiuni-cheie prin consolidarea coeziunii economice în valoare de 24 milioane de euro.

O chestiune mai puțin cunoscută o reprezintă finalizarea proiectului construcției de la zero a satului Cotul Morii, aflat pe malul moldovenesc al Prutului, care a fost construit exclusiv din ajutor umanitar românesc. Pentru acest proiect au fost alocate 8 milioane de euro pentru a ajuta la reconstrucția caselor inundate în anul 2010. Acest proiect a reprezentat de fapt un exemplu de solidaritate a statului român în raport cu statul moldovean, dar și a demonstrat că România poate gestiona cu brio programe de asistență externă.

Totuși ce poate fi mai palpabil pentru cetățeanul moldovean decât construcția a aproape 1.000 de grădinițe pentru copii în toate raioanele (județele) țării? Strategia României este aceea de a aduce mai aproape Republica Moldova de vectorul european prin educarea copiilor, elevilor și studenților. Iar atunci când se investesc peste 26 milioane de euro în renovarea a aproape 1.000 de grădinițe, gândirea este clar una orientată spre viitor, un viitor european pentru cetățenii moldoveni.

La nivel de unități de transport, un exemplu elocvent de asistență economică din partea României îl reprezintă donațiile de microbuze școlare pentru elevi, 200 la număr, donate în două tranșe 2014 și 2017, care sunt în valoare totală de circa 6 milioane de euro și au fost repartizate în toată țara. La fel pentru elevi și studenți sunt acordate anual mii de burse pentru studenții moldoveni în valoare de 16-19 milioane de euro.

Dacă este să vorbim de activitatea SMURD în statul vecin, aceasta a început în anul 2014, iar de atunci pânăîn prezent au fost efectuate peste 13.000 de intervenții terestre și aeriene medicale. Acest proiect a contribuit semnificativ la îmbunătățirea serviciilor de urgență, mai ales prin crearea infrastructurii de frontieră pentru intervențiile transfrontaliere aero-medicale atât de necesare.

La nivel de restaurări/construcții a unor clădiri cu importanță simbolică și identitară a Republicii Moldova, observăm asistența europeană și cea românească.

Să începem cu unul dintre simbolurile istoriei moldovenești, Conacul Manuc Bey. Acesta a fost renovat în totalitate cu suportul programului operațional comun „România-Ucraina-Republica Moldova” în valoare de peste 2 milioane de euro împărțite între restaurarea Conacului Manuc Bey din Hâncești, restaurarea complexului de mănăstiri Elena Ioan Cuza din România și renovarea conacului Blesciunov din Ucraina.

O altă acțiune de asistență o reprezintă un bloc al Liceului româno-francez „Gheorghe Asachi” din Chișinău, care a fost reparat cu ajutorul Primăriei Sectorului 1 a Municipiului București. Costul total al renovării liceului a fost de peste 3,6 milioane de euro, dintre care 95 la sută a fost acoperit de partea română.

De asemenea Primăria Sectorului 1 din București a oferit un sprijin de aproape un milion de euro pentru reconstrucția scărilor de granit din Parcul Valea Morilor din Chișinău.

Un alt milion de euro a fost oferit Republicii Moldova de către autoritățile române pentru restaurarea Muzeului Național de Artă al Moldovei.

De același suport s-a bucurat și parcul “Alunelul” din Chișinău, proiectul de reparație fiind finanțat cu 846 mii de euro de către Primăria Sectorului 6 din București.

Un alt grant asemănător în valoare de 1 milion de euro a fost oferit de Guvernul României pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău, mai exact a renovarea fațadei, acoperișului și demisolului.

Primul teatru construit de la independența RM pânăîn prezent a fost ridicat din temelii din banii Guvernului României, proiectul a fost făcut posibil cu cei 800 mii de euro oferiți de partea română.

Aproape un milion de euro a fost oferit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pentru construcția unui bloc nou a singurei instituții de învățământ cu predare în limba română din Comrat, Găgăuzia, Republica Moldova.

Proiectul gazoductului Iași-Ungheni, în valoare de peste 9 milioane de euro a fost conceput pentru a spori securitatea energetică, dar desigur și a asigura o competitivitate veritabilă pe piața energetică a acestui stat. Prin această interconectare de gaze dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, se dorește de fapt independența statului de gazul rusesc, care ar lăsa drum liber către o dezvoltare ulterioară și în alte sectoare, ca de exemplu tranziția ecartamentului șinelor ferate de la unul sovietic, la cel european, care ar genera o mai mare interconectare cu regiunile Uniunii Europene. Iar un alt proiect de infrastructură al Uniunii Europene a fost și aprovizionarea cu apă și canalizare a gospodăriilor, dar și eficiența energetică în clădirile publice, în valoare de 40 milioane de euro

Și nu în ultimul rând este imperios necesar de pomenit și de suportul Uniunii Europene și României în perioada anevoioasă de pandemie COVID-19. Republica Moldova a beneficiat de asistență economică de 87 milioane de euro pentru depășirea crize, care vine să completeze cele 140 milioane de euro alocate de către europeni, țărilor din Parteneriatul Estic. De asemenea, de către partea europeană au fost oferite și 100 milioane de euro pentru sprijinirea IMM-urilor, 11 milioane pentru societatea civilă.

În concluzie, observăm, cu subiect și predicat, care a fost și este suportul Uniunii Europene în regiune. Faptul că Republica Moldova a beneficiat de cea mai mare susținere economică din Parteneriatul Estic prezintă clar, strategia Uniunii Europene de a apropia acest stat de comunitate europeană, de a-l îndepărta de zona gri a dezvoltării și modernizării, dar și desigur de a contracara influența puternică a Federației Ruse. Din moment ce statul membru UE cel mai apropiat de Republica Moldova este România, este o chestiune firească implicarea atât de necesară a statului român în parcursul economic al teritoriului din dreapta Prutului.

Din punctul meu de vedere acest sprijin economic trebuit gândit în funcție de capacitățile unui guvern sau altul și trebuie canalizat pentru a ajuta direct cetățenii Republicii Moldova, prin finanțarea în primul rând prin intermediul autorităților locale, ca aceste fonduri să ajungă integral în beneficiul cetățenilor și să nu se piardă pe drum, iar această poziție este împărtășită și de decidenții europeni și români”,

scrie Laurențiu Pleșca.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: