Safir - ceva bun pentru gratar

Dascălii vasluieni, în doliu! Mesaje emoționante pentru un învățător minunat de la Școala 9, care ne-a părăsit astăzi!

”A plecat un exemplu demn de om, domnul învățător Vasile Luca. Dar va rămâne o stea călăuzitoare pentru toți cei care ne amintim de el. Drum lin spre stele, domnule învățător!”.

Este mesajul postat în seara aceasta, cu durere în suflete, de conducerea Școlii 9, din municipiul Vaslui. Un dascăl cu vocație, care a știut să-și iubească elevii, domnul învățător Vasile Luca, ne-a părăsit astăzi, lăsând în urmă multe regrete.

”Așa ceva nu pot să cred! D-l Luca, un monument de bunătate, blândețe, cumsecadenie, om săritor atunci când erai la nevoie, nu poate sa nu mai fie!!! Doamne, iarta-l și dă-i lumina veșnică! Celor rămași, soția, fetele, nepoții, sincere condoleanțe! Pomenire veșnică, domnule învățător!”.

”A plecat un pedagog de școală,, veche”, un OM, un dascăl remarcabil, pe care multe generații îl evocă acum, pentru că dumnealui a fost cel care le-a pus piatra de temelie a educației și instruirii pentru a fi oameni.Dumnezeu să-l odihnească în pace!”.

Sunt doar două din zecile de mesaje postate de foștii elevi sau actualii dascăli din Vaslui, pe pagina de Facebook a școlii.

Andreea Marcu Atasiei, fosta noastră colegă de breaslă, un specialist respectat în domeniul în care activează, i-a trimis fostului ei dascăl un mesaj emoționant, pe care îl vom publica integral:

”A plecat într-o lume mai bună un „fabricant de oameni”. Domnul Vasile Luca, domnul meu învățător. Simt că o mică parte din istoria mea s-a năruit. Domnul meu Trandafir, domnul învățător Vasile Luca, a fost dascălul perfect. Merită amintit pentru vocația sa și arta prin care reușea să se facă iubit de copii, pentru tactul pedagogic și psihologic, pentru orele de limba română, matematică, istorie și geografie, pentru că „Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita sunt munții vulcanici din România”. Merită amintit pentru modul în care dădea viață acordeonului la orele de muzică, pentru că ne-a făcut să iubim corul (orele de repetiție sunt printre cele mai frumoase amintiri ale copilăriei mele) și pentru că reușea cu atâta ușurință să stăpânească o clasă cu 35 de copii, fără vreun „Cal Bălan”. Sunt multe lucruri minunate de spus despre domnul învățător, dar condeiul meu nu are talentul necesar pentru a zugrăvi o descriere la nivelul valorii dumnealui. Ne – am întâlnit întâmplător în urmă cu 2, 3 ani, în Parcul Copou. Era ca întotdeauna, vesel, plin de viață. Am vorbit destul de mult, dar am omis să îi spun ce era mai important și acum regret: nu i-am mulțumit. Vă mulțumesc din suflet pentru TOT, domnule învățător! Datorită dumneavoastră astăzi sunt un om mai bun! Dumnezeu să vă aibă în pază!”.

Dumnezeu să vă odihnească în pace, domnule învătător!

Părerea ta este importantă pentru noi. Comentează aici!

Facebook
%d blogeri au apreciat: