Safir - ceva bun pentru gratar

VIDEO…Povestea lui Sașa! Câinele pompier care salvează vieți! Imagini inedite cu câinele salvator

Astăzi, câinii de căutare și salvare și furnizează ajutor persoanelor aflate în primejdie, dispărute sau rătăcite. Aceste situații provocate în urma dezastrelor naturale cum ar fi cutremurul, dar și căutarea persoanelor pierdute sau aflate în dificultate.  După ce câinii sunt antrenați intensiv în funcție de punctele forte și abilitățile fiecăruia la Centrul Chinologic din Sibiu, aceștia sunt distribuiți către structurilor M.A.I, dar și pentru nevoile Sistemului Național de Apărare.

Câinii de căutare-salvare necesită un antrenament divers. Trebuiesc socializați în medii diferite și cât mai reale. Programul de antrenament al unui câine de căutare-salvare este de cinci ore zilnic și include dresajul de disciplina și dresajul de specialitate, adică efectuează căutări de persoane în clădiri dezafectate sau dărâmături.

Plutonier major Dan Gheorghiu este responsabil de misiunile primite împreună cu Sasha, ciobănescul german din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vaslui.  Câinele are vârsta de trei ani și a venit în rândul salvatorilor la vârsta de patru luni. De atunci, a urmat un program de dresaj și atașament alături de subofițerul responsabil timp de un an, după care a urmat cursul de specializare la Centrul Chinologic Sibiu timp de 4 luni. Isteață foc, Sasha a absolvit acest curs cu brio și a primit un brevet de câine căutare-salvare urbană.

Ciobănescul german este rasa cea mai folosită în toate poliţiile din lume pentru că  este cea mai stabilă din punct de vedere psihic, cel mai uşor de prelucrat, au o memorie extraordinar de bună, reţin foarte mult timp ceea ce au învăţat şi chiar dacă au uitat îşi aduc aminte dupa câteva exerciţi. Câinele din dotarea ISU Vaslui poate să lucreze în condiții foarte grele și poate fi supus la multe riscuri, astfel: căderi de la înălțime, intoxicări cu substanțe, taieturi, fracturi sau doar oboseală psihică.

Atunci când vrem să aflăm mai multe despre câine, trebuie să discutăm în primul rând cu cel care îl conduce, adică omul. Dan Gheorghiu afirmă că i-au plăcut câinii din rasa ciobanesc german de cand era mic copil. „Îmi plăcea când vedeam câinii politiști în patrulare prin oraș. Iubesc câinii și pot spune că într-adevăr sunt cei mai buni  prieteni ai omulului”. Pe lângă recomandarea purtării de botniță de către anumite rase de câini care sunt prevazuți în lege drept câini periculoși, un alt sfat practic primit de la colegul nostru se referă la comportamentul recomandat în fața câinilor agresivi: „în nici un caz nu trebuie sa fugi când ai de a face cu un câine agresiv. În locul omului, acel câine va vedea doar o pradă şi va face vânătoare. Nu trebuie să uităm: câinele este un vânător. Trebuie să îi arătăm că nu ne este frică și că nu vrem sa îi facem rău. Încercați să îi arătați că puteți să îl dominați. Dar niciodată să nu încercați să dominați un câine agresiv care se afla în habitaclul său. Câinele latră după gard; dacă trece dincolo de gard veți vedea că devine pașnic”.

Întrebat despre ce anume reprezintă dresajul, colegul nostru ne-a transmis informații utile pentru orice stăpân care dorește să își pregătească câinele: „Dresajul este modul de a învăța cățelul ceea ce vrem noi de la el. Reprezintă modul în care îl facem să rețină și să execute comenzile. Pe timpul căutării, câinii sunt instruiți să privească misiunea ca pe un joc, completat cu recompense adecvate”, a declarat Dan Gheorghiu.

Cel mai bun prieten al omului, partener de nădejde în misiunile Ministrului de Interne

Cu toate că au specializări diferite, câinii din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne au ceva în comun: o foarte bună pregătire, devotamentul față de stăpânul lor și finalizarea misiunilor primite. Știați că un câine salvator este la fel de eficient ca o echipă de căutare formată din 50 de persoane? Este doar unul ditre amănuntele interesante pe care le putem afla de la agenții șef de poliție Mircea Tamaș și Toader Brânzoi, conductorii câinilor Peba și Puya.

Câinii de serviciu specializați în prelucrarea urmei, sunt folosiți în cazul evenimentelor de frontieră (trecerea ilegală, contrabandă) sau la solicitarea altor instituții din cadrul M.A.I. (infracțiuni de furt, dispariții de persoane), având un rol important în activitatea de cercetare a unor astfel de evenimente. La comanda conductorului „miros-urmă”, câinelui pleacă pe traseu, fiind încurajat cu recompense verbale („bravo”!). Un caz semnificativ s-a petrecut în august 2019, când Puya a fost solicitată împreună cu agentul șef Toader Brânzoi la Secția de Poliție Rurală Murgeni. Echipajul a participat la cercetările efectuate efectuate într-o cauză penală privind infracţiunea de furt calificat, în localitatea Rânzeşti, comuna Fălciu. În acest caz, câinele de serviciu Puya a avut un rol determinant în rezolvarea cazului, conducând anchetatorii către locul unde se afla vinovatul.

Fiind dotați cu un puternic simț olfactiv și un auz excepțional, echipele canine sunt de neînlocuit. În noiembrie 2019 de exemplu, echipa de salvare-căutare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a reprezentat cu cinste România, în efortul comun al statelor europene de a ajuta Albania după un mare cutremur. Pregătirea riguroasă combinată cu legătura puternică dintre ei și instructori, îi transformă în ajutoare de nădejde în misiunile de salvare.

Rico are 7 ani și este câinele de serviciu al agentului șef principal de poliție, Gopșa Ovidiu Adrian, din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui. Cu toate că avea deja doi ani când fost adus, cu multă răbdare și blândețe din partea lui Ovidiu, în doar patru luni cei doi au reușit să devină un cuplu chinotehnic reușit. Mai ales că misiunile câinilor de mirosuri nu sunt deloc ușoare: pe lângă descoperirea furturilor, prelucrarea urmei înseamnă și descoperirea corpurilor umane îngropate, detectarea produselor din tutun sau detectarea de substanţe stupefiante.

Misiunile câinilor din cadrul Poliției, sunt completate de misiunile de asigurare și menținere a ordinii publicce, care vor fi executate de cei șase câini din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Vaslui. Câinii de serviciu Obifa, Rad, Picafu, Daeb, Dur și Pecenu sunt specializați în patrulare și intervenție și vor sprijini eforturile jandarmilor vasluieni pe timpul misiunilor specifice.

Instructajul câinelui este o lecție și pentru conducătorul responsabil; Ovidiu a observat la Rico că este calm, indiferent de situație. „Cel mai bun lucru pe care l-am învățat de când am preluat câinele de serviciu este calmul său în orice situație. Relația de prietenie dintre mine și Rico este una necondiționată de faptul că îl cert sau îl laud; mă surprinde să văd mereu, cum câinele ne învață despre răbdare și iertare”.

Dealtfel, lecția este completă abia atunci când și noi învățăm de la câini. Animalele ne dau multe exemple bune: altruismul, iubirea, munca în echipă, onoarea, cinstea, motivația de a lupta până la capăt.  Avem nevoie de toate acestea, ca să ne facem lumea mai bună! După încredere și iertare, o altă lecție pe care ne învață un câine este și conexiunea, legătura sufletească ce ne face mai responsabili și mai deschiși unii față de ceilalți.

Prezenți la numeroase evenimente de Porți deschise, câinii polițiști i-au convins pe numeroși tineri să urmeze această frumoasă carieră. Însă mai presus de carieră, câinele ne aduce aminte de importanța jocului, a ieșitului în aer liber și ne arată ca totul va fi bine. Răbdarea acestui prieten devotat duce relația om-patruped la un alt nivel de cunoaștere, ascultare, protecție și, mai ales, de iubire.

De-a lungul istoriei, câinii au fost partenerii omului, inclusiv în războaie

Câinii îi știm astăzi ca cei mai buni prieteni ai omului, dar ei au făcut parte din istoria ființelor umane încă dinaintea cuvântului scris. În sudul Franței, amprentele unui copil care mergea lângă un câine, au fost păstrate pe pământul peșterii Chauvet chiar și după câteva mii de ani. În Antichitate câinii erau folosiți la vânătoare, pentru pază, fiind priviți ca tovarăși fideli, vânători, tutori, ghizi spirituali și o parte din familie. Eroii unor lupte grele de exemplu, puteau fi însoțiți de cîini atunci când apăreau în mulțime. Cele mai timpurii mențiuni ale unor misiuni militare sunt de acum 2600 de ani, când trupele regelui Lydiei erau însoțite de câini agresivi pe terenul de luptă. Chiar și regele persan Cambyses a folosit câini în când a invadat Egiptul, folosindu-se de slăbiciunea poporului pentru animalele sacre. Tot de la egipteni avem astăzi obiceiul punerii de zgărzi la câini.

Pe măsură ce războiul s-a modernizat, la fel și pregătirea câinilor. În Războiul Civil American (1861-1865) pe lângă misiunile de pază a deținuților, câinii aveau un rol important în susținerea moralului pentru luptători. În Marele Război, câinii erau folosiți ca „ingineri”, fiind echipați cu echipamente de așezare a cablurilor și ajutând la trasarea de noi linii de comunicație. Find o țintă mai mică, soldații inamici care încercau să prevină comunicațiile între aliați, nu îi puteau ataca. Între cele două Mari Războaie Mondiale, Armata franceză începuse să recruteze și să antreneze câini, care primeau costume pentru diferite misiuni de război. Animalele urmau să fie folosite în misiuni de patrulare, Cruce Roșie, curierat, căutare și santinele.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, câinii au fost forțați să îndeplinească noi roluluri. Trupele sovietice au dresat câinii să se scurgă sub tancurile germane în timp ce purtau mine magnetice. Minele distrugeau sau dezactivau tancul, ucigând și câinele. Un rol asemănător, l-au avut câinii în Irak și Afganistan, animalele având rolul de detectare a explozivilor, ajutând forțele americane și aliate să evite minele explozive.

Părerea ta este importantă pentru noi. Comentează aici!

Facebook
%d blogeri au apreciat: