PREFECTUL-FANTOMĂ… După ce s-a luptat din răsputeri să ajungă pe postul de prefect, schimbând în ultimii șase ani nu mai puțin de patru prefecți, Mircea Gologan a adoptat o atitudine de neînțeles.
De când a fost numit de PNL pe postul de prefect al județului Vaslui, Gologan nu a organizat o singură conferință de presă, nu a ieșit să explice public anumite situații critice prin care a trecut județul, absolut nimic. Este absent total și deconectat de la agenda publică a județului peste care este prefect.
Nu dă declarații publice, vine când și când la câte un eveniment, total plictisit, plus că se spune că ar fi vrut să-și dea demisia de mai multe ori, depășit total de problemele cu coronavirusul.
Singura lui realizare este că semnează, lună de lună, pentru un salariu de 18.000 de lei, în rest este o fantomă, pentru că nimeni nu-l vede prin județ.
A ajuns de râsul șefilor de deconcentrate, care spun, la adăpostul anonimatului, că „prefectul vine la 8.00 la serviciu și se închide în birou până la 16.00, parcă e speriat de bombe, niciodată nu a avut Vasluiul un prefect care nu iese public, stă ascuns la el în birou”.
Totuși, o realizare ar fi: aceea că, în lipsa unei minime conferințe de presă, a decis să informeze doar anumiți ziariști despre diverse evenimente, ziariști aleși pe sprânceană, cu ordin de la șefii lui politici de la București. Păi, scaunul de prefect se păstrează cu greu, nu?
