Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, cunoscută și drept „Legea ANI”. Actul normativ reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de îndeplinirea căruia depind aproximativ 770 de milioane de euro.
Proiectul a trecut cu 106 voturi pentru, 19 împotrivă și nicio abținere, fiind susținut de senatorii PSD, PNL, UDMR și AUR. Termenul pentru îndeplinirea jalonului este 31 august. Parlamentarii USR au votat ”contra”.
În centrul controverselor se află așa-numitul „amendament Fritz”, care a trecut deja de controlul Curții Constituționale, judecătorii CCR stabilind că prevederea este constituțională.
Amendamentul a provocat însă reacții la nivel european. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, i-au transmis o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care critică modificările legislative și avertizează asupra unui posibil regres în privința statului de drept.
Disputa este cu atât mai importantă cu cât adoptarea legislației privind integritatea este legată de fondurile pe care România trebuie să le primească prin PNRR.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut adoptarea legii chiar și în forma care conține amendamentul contestat. Acesta a declarat că actul normativ trebuie votat pentru îndeplinirea jalonului, apreciind însă drept „anormal” amendamentul referitor la o anumită persoană și arătând că prevederea poate fi corectată ulterior.
După votul Senatului, legea urmează procedura constituțională pentru a putea intra în vigoare. Miza imediată rămâne îndeplinirea, până la 31 august, a angajamentului asumat de România în cadrul PNRR și deblocarea sumei de aproximativ 770 de milioane de euro.
