Astăzi, sunt Ovideniile! Este prima zi cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului!

SĂRBĂTOARE… Toți cei care poartă numele de Ovidiu sunt sărbătoriți astăzi, de sărbătoarea Ovideniilor. Câteva mii de vasluieni au acest prenume, deci este o zi specială pentru ei. Din vechime se spunea că, în ziua de Ovidenie – sau Vovidenie -, se deschid cerurile, iar animalele vorbesc. Se făceau praznice pentru cei care au murit de moarte năprasnică. Începând cu această zi, femeile nu mai spălau rufele la râu. Ușile și ferestrele erau unse cu usturoi. Se dădeau de pomană o cană cu apă sau cu bragă (băutură răcoritoare din mei), lumânare aprinsă și colăcel. Prin satele românești, umbla vorba că ”Vovidenia o țin și turcii”.

De sute de ani, pe 21 noiembrie, creștinii serbează Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Denumirea de Vovidenie provine din slavonă și înseamnă ”ceea ce se face văzută”.

Bătrânii credincioși de altădată povesteau că, în ziua de Ovidenie, ”s-a vădit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveștenie” (Buna Vestire, 25 martie) și considerau că sărbătoarea se ține pentru ”ochii ce văd”, ”pentru vederi”.

Printre ritualurile pierdute, era sfințirea unui fuior cu ațe, cu ajutorul căruia oamenii se ștergeau de apă pe la ochi.

Prin unele sate, se credea că, de Ovidenie, s-a născut Domnul Hristos, deci, ca la Crăciun, oamenii credeau că, acum, se deschid cerurile și vitele vorbesc. Noaptea se petrecea cu lumină și cu foc aprins.

Vovidenia era numită și Ziua Gădinețului șchiop, cel mai cumplit dintre Filipii care îi ocrotesc pe lupi. Oamenii respectau această zi și de frica lupilor.

În calendarul creștin-ortodox este prima zi cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului.

Dacă oile își scuturau lâna în această zi, era semn că anul următor va fi bogat în roade. Se spunea că, așa cum este vremea de Ovidenie, așa va fi toată iarna.