In această seară, Alexandru Potocean, actor la Teatrul Național din București, acolo unde îl joacă pe Apostol Bologa în dramatizarea celebrului roman „Pădurea spânzuraților”, se află in Bârlad. Asociația Culturală ”Constantin Hamangiu” anunță că talentatul actor se va întâlni cu bârlădenii la cinema Victoria, sala 2, începânnd cu ora 17/00, în cadrul spectacolului-lectură „Interbelic exploziv”.
Colaborarea între profesioniști din domenii diverse (arte vizuale, teatru) și istorici pentru valorificarea materialelor de arhivă și pentru resemantizarea diferitelor evenimente istorice din perspective contemporane, alternative la istoria oficială, s-a dezvoltat tot mai mult în ultimii ani. Deocamdată, nu există demersuri structurate de colaborare pe termen lung cu cercetători din domeniul istoriei și există puține inițiative la nivelul instituțiilor de stat (muzee, teatre etc.). În zona județului Vaslui nu se cunosc proiecte locale dedicate unor istorii alternative sau resemantizării evenimentelor istorice.
Episodul atentatului terorist de la Senat din 1920 a fost intens mediatizat și instrumentalizat ideologic în epocă atât în cheie conservatoare, folosit ca pretext pentru reprimarea mișcărilor de stânga și interzicerea partidului comunist; cât și în cheie rasistă, antisemită, din cauza originii evreiești a celor trei autori ai atentatului. În perioada socialistă, evenimentul a fost trecut mai degrabă sub tăcere din cauze multiple (revendicarea autorilor atentatului de la ideologia anarhistă, posibilele legături cu mișcări de sabotaj din Uniunea Sovietică).
În contextul actual, evenimentul istoric rămâne relativ necunoscut în afara unui cerc restrâns de istorici. Nu doar în sfera publică, dar și în mediile educaționale, domină un discurs mai degrabă festivist și necritic asupra Marii Uniri și a contextului social și politic al perioadei, precum și o abordare unilaterală asupra discursului despre istorie.
Existența unor atentate teroriste imediat după Marea Unire de la 1918, relațiile de putere și relațiile cu partidele de stânga în perioada interbelică, situația socială și economică în România interbelică, situația minorităților și în special cea a minorității evreiești, cumulul de factori care a produs apariția primilor teroriști români, rămân mai degrabă subiecte marginale, prea puțin cunoscute și complet nediscutate. Majoritatea publicului tânăr (elevi, studenți) are cunoștințe foarte reduse despre istoria locală și nu deține instrumente de analiză și un aparat de filozofie a istoriei care să le permită o abordare critică, nuanțată și multiperspectivală.
Proiectul se adresează specific unui public țintă din Bârlad și din localitățile limitrofe. Proiectul este inovator pentru contextul cultural în care se desfășoară. În orașul Bârlad și în localitățile limitrofe nu există spații și proiecte dedicate dezbaterilor publice pe teme de istorie locală și națională sau demersurilor artistice care propun perspective alternative și provocatoare asupra istoriei recente.
Nu în ultimul rând, proiectul are o dimensiune inovatoare la nivel național, propune o meditație cu mize sociale, politice, filozofice asupra unor teme despre care se vorbește foarte puțin în sfera publică locală, cu atât mai puțin în cea artistică: condițiile sociale, politice și economice din preajma Marii Uniri de la 1918 care au produs violența teroristă și represiunea autorităților; situația minorității evreiești și relația între militantismul de stânga radicală (comunist, anarhist) și oprimarea etnică și socială.
Proiectul dezvăluie dimensiunea umană a evenimentului istoric – istoria subiectivă și personală a principalilor actanți ai evenimentului; și îi subliniază actualitatea – deosebirile dar și asemănările cu societatea contemporană, unde terorismul a devenit o problemă globală.
Pentru Asociația Constantin Hamangiu, proiectul are în plus valoare de demers de recuperare a unor istorii locale prea puțin cunoscute și discutate, prin investigarea contextului social și familial în care a crescut la Bârlad Max Goldstein, conducătorul atentatului terorist de la Senat.
