Episcopul Hușilor îndeamnă la post mediatic! Fără Whattsap, Facebook sau rețele sociale, recomandă PreaSfințitul Ignatie!
SFATURI… La intrarea în Postul Mare, Părintele Episcop Ignatie a insistat asupra postului mediatic, ca o formă de înfrânare pe care o putem exersa în această perioadă, esențială pentru schimbarea propriei vieți:
„La postul trupului și al sufletului se adaugă și un altfel de post, despre care se vorbește foarte puțin: postul mediatic. Să ne înfrânăm de la folosirea mediilor digitale.
Postul, în trăirea ortodoxă, nu înseamnă numai renunțare. Aceasta este o privire unilaterală. Putem să renunțăm câteva zile la un lucru de care suntem foarte atașați sau față de care ne-am creat o dependență și avem o poziționare pătimașă.
Rostul postului nu este în mod exclusiv renunțarea, ci schimbarea unor deprinderi care ne transformă în sclavi.
Postul de la mediile digitale ne va ajuta să ne dăm seama cât de dependenți suntem, cât de «drogați» suntem folosind tehnologia.
Tehnologia este o binecuvântare, însă contează foarte mult cum o folosim.
Să ne propunem ca măcar în prima săptămână a Postului Mare să nu folosim deloc mediile digitale, să închidem rețelele de socializare, să le blocăm și să folosim pentru comunicare doar telefonul.
Așa vom descoperi intensitatea cu care suntem atașați de acestea”.
Ierarhul Hușilor și-a argumentat îndemnul spre postul mediatic aducând în discuție dependența ce o dezvoltăm față de telefon și alte gadget-uri:
„Un mare om de cultură, Marshall McLuhan, amintește faptul că noi ne atașăm de tehnologie și face parte, în chip pătimaș, din viața noastră – în sensul că devenim sclavii acestor tehnologii, când ar trebui să fim stăpânii acestora și să dirijăm folosirea lor.
El spune că cel care este atașat în chip pătimaș de tehnologie, este «drogat» de aceasta și are ochii lipiți de ecran, se aseamănă cu Narcis – cel care s-a uitat în apă și, văzându-și propriul chip, a rămas înțepenit.
Nu a rămas așa pentru că, văzându-se, s-a îndrăgostit de chipul său. (Noi spunem că cineva este «narcisist» atunci când se adoră pe sine însuși, când se adulează). Narcis nu era atât de îndrăgostit de chipul său, ci el credea că în oglinda apei este un alt chip. A rămas amorțit, înțepenit, cu privirea ațintită înspre chipul din apă. Când a venit zeița Eco, strigându-l și spunându-i vorbe de dragoste, el nu a putut să se smulgă din mediul acela. Era înțepenit, anesteziat, cu privirea blocată înspre cel pe care îl vedea în oglinda apei.
Așa suntem și noi, când avem telefoanele sau orice fel de gadget în mâinile noastre. Suntem ca și Narcis.
Telefoanele sunt ca o extensie a sinelui nostru, și, asemeni lui Narcis, noi ne vedem chipul nostru în tehnologie.
Căutăm ceva, în funcție de ceea ce ne interesează și se creează o dependență. De pildă, suntem mari consumatori de știri – și aceasta este partea cea mai puțin toxică – sau suntem oameni care dezvoltăm o obsesie față de propria noastră persoană, și dăm drumul «cu nemiluita» la fotografii pe rețelele de socializare, căutând să ne proiectăm o imagine cât mai perfectă. Sau se poate crea o altă dependență – cu adevărat toxică – și, din păcate, intens folosită, pornografia.
Tehnologia devine o extensie a sinelui nostru. Ne regăsim în ceea ce căutăm și devenim oameni înțepeniți.
Tehnologia ne modifică gândirea. Dacă, de pildă, înainte luam o carte în mână și stăteam câteva ceasuri cu ea, acum gândim «whatsappește». Nu ne mai putem concentra și să ne lăsăm absorbiți de ceea ce facem.
Condiția ca Domnul să primească nevoința noastră este să ne iertăm unii pe alții. Să luăm aminte la cele trei feluri de post: postul sufletului (de păcate, de gânduri murdare, de vicii), postul trupului (cel alimentar) și postul mediatic”.
Daniel Tănăsuc
