Biroul Electoral Central decis duminică să respingă solicitarea de înregistrare a Alianței Dreapta Unită, după ce Viorel Mocanu, reprezentantul PSD în BEC a cerut respingerea protocolului de constituire al alianței electorale Dreapta Unită (ADU) pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Iată comunicatul BEC:
”Decizie de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale „Alianţa DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI”
”Ca urmare a analizării protocolului de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Partidul Forţa Dreptei cu denumirea „Alianţa DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI”, formulată de Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), reprezentat prin domnul Cătălin Drulă, de Partidul Mişcarea Populară (PMP), reprezentat prin domnii Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, respectiv de Partidul Forţa Dreptei, reprezentat prin domnul Ludovic Orban, înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 6C / BEC2024 din 16.03.2014.
Ţinând cont de documentele depuse de către USR în susţinerea protocolului de alianţă, respectiv de PSD în sensul respingerii protocolului de alianţă, precum şi de opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor de membrii Biroului Electoral Central în şedinţa din data de 17.03.2024,
Biroul Electoral Central va respinge protocolul de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Partidul Forţa Dreptei cu denumirea „Alianţa DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI”, pentru următoarele motive:
Se au în vedere punctele exprimate de cei care au promovat respingerea protocolului alianţei,
Potrivit art. 144 lit. a) din Statutul PMP, preşedintele partidului „reprezintă Partidul în relaţiile oficiale – semnând documente şi orice acte care angajează partidul – şi face declaraţii în numele partidului;”,
În speţă este relevant dacă în temeiul textului antemenţionat operează o reprezentare legală, deoarece acest text se completează cu art. 25, art, 26 şi art, 28 din Legea partidelor politice nr. 14/ 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care deşi nu conţin o normă expresă în sensul opozabilităţii persoanei preşedintelui sau modificărilor de la data înscrierii în Registrul partidelor politice, din interpretarea corelată a textelor antemenţionate şi interpretarea teleologică a acestora reiese că opozabilitatea faţă de terţi a unei modificări a statutului partidului politic există din momentul înscrierii modificărilor statutului în Registrul partidelor politice;
Văzând menţiunile înscrise la poziţia nr. 62 din Registrul Partidelor Politice, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (PMP) este domnul Cristian Diaconescu, acesta fiind cel în drept să reprezinte Partidul Mişcarea Populară (PMP);
Luând în considerare că, din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP), protocolul de constituire a alianţei electorale „DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI” a fost semnat de domnii Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca,
Biroul Electoral Central ia act de faptul că nici domnul Eugen Tomac şi nici domnul Ionuţ Simionca nu apar înscrişi în Registrul partidelor politice că preşedinte al partidului PMP,
Pe de altă parte, conform normei generale conţinută în art. 212 din Codul civil, care stipulează că ” (1) Hotărârile şi deciziile luate de organele de conducere şi administrare în condiţiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă. (2) Faţă de terţi hotărârile şi deciziile luate în condiţiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc efecte numai de la data publicării lor, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, în afară de cazul în care se face dovada că aceştia le-au cunoscut pe altă cale.”,
În speţă, Biroul Electoral Central constată că se încalcă dispoziţiile art. 144 lit. a) şi lit. c) din Statutul PMP care dă dreptul preşedintelui să reprezinte partidul în relaţiile oficiale şi conduce negocierile politice purtate în numele partidului, inclusiv negocieri pentru încheierea de alianţe electorale;
Faţă de dispoziţiile art. 7 din Legea 33/ 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul Electoral Central este competent să analizeze legalitatea protocolului constituit de alianţa electorală „DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI”, având chiar obligaţia în acest sens, deoarece scopul principal al acestuia este de a veghea la legalitatea desfăşurării alegerilor.
În raport de atribuţiile care revin Biroului Electoral Central acesta poate verifica dacă un protocol îndeplineşte condiţiile de legalitate. Prin condiţii de legalitate se înţeleg atât condiţii strict formale, cât şi cele de reprezentativitate, calitatea de reprezentant al partidului fiind un aspect esenţial care influenţează legalitatea protocolului de alianţă.
În ceea ce priveşte jurisprudenţa invocată în speţă, respectiv Decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1263/ 2019, Biroul Electoral Central apreciază că aceasta este o decizie de speţă care nu este opozabilă în cauza supusă atenţiei Biroului Electoral Central,
În consecinţă, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 33/ 2007, republicată, cu modificările ulterioare,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL DECIDE:
Respinge protocolul de constituire a alianţei electorale „DREAPTA UNITĂ USR-PMP-FORŢA DREPTEI”.
Prezenta decizie se aduce la cunoştinţa publică prin afişare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Cu drept de contestaţie la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 24 de ore de la data afişării, de către semnatarii protocolului”.
Decizia anunțată de BEC face vâlvă în organizațiile care compun Dreapta Unită, la Vaslui. Marius Arcăleanu (Forța Dreptei), Mihai Botez (USR) și Maricel Gangu (PMP) vor trebui să ia decizii de pregătire a alegerilor pe fiecare partid în parte.
Dispar și tensiunile deja cunoscute, prin aceea că Botez (USR) urma să candideze la CJ Vaslui, din partea Dreptei Unite, deși era postul cerut de Marius Arcăleanu, care ar fi urmat să candideze la primăria Vaslui.
În actualele condiții, Arcăleanu ar putea să lupte pentru postul pe care a candidat și acum patru ani, pe când era la PNL, la postul de președinte al CJ Vaslui, atunci când a strâns peste 50.000 de voturi.
Cele trei organizații au timp să-și pregătească listele de candidații proprii, pentru județul Vaslui, deși calculele erau făcute sub umbrela alianței.
