Unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din județul Vaslui se pregătește pentru un moment important. Joi, 1 octombrie, de sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului, va avea loc sfințirea bisericii de lemn „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” de la Mănăstirea Mălineşti, din comuna Gârceni.
Potrivit invitației transmise de Mănăstirea Mălinești, slujba de târnosire va fi săvârșită de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
Evenimentul are o semnificație aparte pentru un lăcaș cu o istorie de peste două secole. Biserica de lemn, monument istoric, a fost ridicată în 1826, pe locul unei vechi sihăstrii, de o echipă de meșteri condusă de Gheorghe și Teodor. Lăcașul, închinat Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost sfințit la 30 octombrie 1830 de ieromonahul Iorest, din încredințarea Episcopului Sofronie Miclescu al Hușilor.
O istorie documentată din 1762
Mănăstirea se află într-un cadru spectaculos, pe un platou înalt înconjurat de păduri, în apropierea satului Gârceni. Episcopia Hușilor situează așezământul la aproximativ 4 kilometri nord-vest de satul Gârceni și 46 de kilometri nord-vest de municipiul Vaslui.
Primele mărturii documentare despre așezământ datează din 1762. O însemnare păstrată pe un Penticostar tipărit la Iași în 1753 îl menționează pe ieromonahul Nicodim Hudici drept ctitor al Schitului Gârceni de pe Racova. Alte însemnări bisericești din 1785 și 1796 confirmă continuitatea vieții religioase în acest loc.
De Mălinești este legată și o tradiție locală potrivit căreia Ștefan cel Mare ar fi poposit în această zonă înaintea unei lupte cu turcii și ar fi promis sihastrului Mălin că va înzestra schitul dacă se va întoarce victorios. Episcopia Hușilor prezintă această relatare drept tradiție locală, nu ca fapt istoric documentat.
Mareșalul Constantin Prezan, legat de renașterea Mălineștiului
Așezământul a trecut prin perioade dificile, viața monahală fiind întreruptă în secolul al XIX-lea. Începând din 1925, Episcopul Hușilor Iacov Antonovici a făcut demersuri pentru reînființarea mănăstirii, beneficiind și de sprijinul Olgăi Prezan, soția mareșalului Constantin Prezan, care avea moșia de la Schinetea. În decembrie 1929, Sfântul Sinod a aprobat reînființarea Schitului Mălinești, atunci cu obște de călugărițe.
În perioada comunistă, mănăstirea a fost din nou lovită. În 1959, în urma Decretului 410, așezământul a fost desființat, iar viața monahală avea să renască după căderea regimului comunist. Episcopia Hușilor consemnează reluarea vieții monahale începând din 1994, când a început să fie construit și noul ansamblu.
Biserica de lemn a fost restaurată integral
Vechiul lăcaș „Sfinții Voievozi” a trecut în ultimii ani printr-un amplu proces de restaurare. Lucrările de reabilitare au început la 30 mai 2022 și s-au încheiat la 16 iunie 2023, potrivit Episcopiei Hușilor. Au fost realizate lucrări de consolidare, restaurare și conservare a monumentului istoric.
Biserica este realizată din lemn, pe fundație de piatră, are plan în formă de cruce și este compartimentată în altar, naos, pronaos și un mic pridvor închis.
Credincioșii, așteptați la Mălinești pe 1 octombrie
Invitația transmisă de Episcopia Hușilor, Protopopiatul Vaslui și Mănăstirea Mălinești îi cheamă pe credincioși să participe la evenimentul din 1 octombrie 2026, zi în care este prăznuit Acoperământul Maicii Domnului, unul dintre hramurile mănăstirii.
„Cu aleasă considerație, vă invităm la Sfințirea Bisericii de lemn «Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil» a Mănăstirii Mălinești”, se arată în invitația semnată de Arhimandritul Filip Mercaș.
Mănăstirea Mălinești are ca hramuri „Acoperământul Maicii Domnului” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, iar vechea biserică de lemn rămâne una dintre mărturiile importante ale patrimoniului religios al județului Vaslui.
