Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Români, Vasile Bănescu, are o reacție publică și spune că mulți aberează atunci când vorbesc despre faptul că „preoții care cer bani pentru înmormântări sau căsătorii pot fi dați afară din biserică”.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bănescu arată că „au apărut foarte rar în timp cazuri scandaloase de condiționare a slujbei de înmormântare din partea câte unui preot fără vocație, care cerea, chiar și unor persoane sărmane, achitarea unei sume obligatorii pentru serviciul religios prilejuit de tristul eveniment. ”
El spune că informația trebuie „transmisă onest, clar, nu confuz, nu ca absurd breaking-news.”
”Una dintre aberațiile cu aer jurnalistic (re)apărute recent, preluate prin ruperea jenantă din context și folosirea abuzivă a inventivității e formulată perfid, cu mici variațiuni, astfel:
„Preoții care cer bani pentru înmormântări sau căsătorii pot fi dați afară din biserică. Unde îi poți reclama”.
„Preoții care cer bani pentru înmormântări sau căsătorii pot fi dați afară din biserică. Cazurile se pot reclama direct la Patriarhie”.
Marca ușor de recunoscut a știrilor care ridică tensiunea și ratingul simultan.
Explicarea fumului ieșit din focul aparent stins al unei declarații normale, pur contextuale:
Au apărut foarte rar în timp cazuri scandaloase de condiționare a slujbei de înmormântare din partea câte unui preot fără vocație, care cerea, chiar și unor persoane sărmane, achitarea unei sume obligatorii pentru serviciul religios prilejuit de tristul eveniment.
A declara, la solicitarea presei contrariate ca noi toți, că NU există o taxă obligatorie pentru slujba înmormântării și că cine e condiționat de un preot care refuză înmormântarea cuiva în absența achitării unei sume impuse poate sesiza autoritatea bisericească de care aparține un asemenea „preot”, această declarație dictată de bunul-simț, dar și de o hotârâre sinodală din 18 decembrie 2017, ar fi trebuit preluată și transmisă onest, clar, nu confuz, nu ca absurd breaking-news.
Sfântul Sinod a adus în 2017 necesare precizări privind distincția dintre taxe și contribuții benevole oferite de credincioși pentru funcționarea unităților de cult.
„Taxele stabilite de consiliul parohial se referă doar la sumele plătite de credincioși pentru concesionarea și întreținerea locurilor de înmormântare din cimitire. Contribuțiile benevole reprezintă sumele oferite de credincioși cu ocazia săvârșirii unor Sfinte Taine și ierurgii. Cuantumul acestora este stabilit de către Consiliul Parohial și are în vedere cheltuielile de funcționare a parohiilor.
Sfântul Sinod a reiterat interdicția condiționării oficierii de către preot a slujbei înmormântării de plata vreunei taxe mai ales în cazul familiilor sărace, dar parohiile consideră necesare contribuțiile benevole ca donație din partea familiei pentru întreținerea bisericii parohiale. În aceste cazuri, preotul trebuie să elibereze chitanțe familiilor care au donat banii respectivi.”
O similară hotărâre anterioară a Sfântului Sinod (2012) specifica și necesara implicare a preoților într-un context legat de incinerare:
„Centrele eparhiale vor lua măsuri în legătură cu îndatorirea clerului de a promova, inclusiv prin forţa exemplului, ajutorarea familiilor îndoliate, pentru ca lipsa banilor să nu fie un motiv de a incinera pe cei decedaţi, considerând că înhumarea ar fi prea costisitoare.”
Atât despre înmormântări. Absolut nimic despre nunți, pentru că despre ele nu a fost vorba nicio clipă.
O altă aberație recent născută din confuzia severă a cuiva pasionat de trunchierea unor dialoguri purtate în secolul trecut, de exemplu a unuia de acum 25 de ani:
„X împotriva manualelor de religie” sau „X critică manualele de religie”.
Acum, în prezent! Prezentul continuu. Azi, în 2024! Nu acum un sfert de secol cum reiese limpede din înregistrarea dialogului și a înfățișării persoanelor aproape de nerecunoscut care l-au purtat de fapt în mileniul trecut. Oricum, un alt breaking-news. Încă un puseu de tensiune, încă o sincopă de onestitate.
A vorbi justificat critic în anii 90 ai secolului trecut despre absolut perfectibilele manuale de Religie pentru clasele I-IV ținea de firescul lucrurilor, nu de un imaginat atac la Biserică sau al religiei revenite în spațiul public, cultural și școlar. Efervescența anilor 90 conținea și mari stângăcii, întrucât toate instituțiile reînvățau să meargă. Unele, nu Biserica, șchioapătă și azi.
Concluzie: lipsa de onestitate, comoditatea sau letargia mentală, pofta de a tulbura, setea de ură și de scindare, nu de dreptate, acestea și altele asemenea cauzează grav sănătății organismului social, stării pacientului național”, a postat Bănescu, pe Facebook.