PreaSfințitul Ignatie a instalat un nou preot la Boușori. Ce le-a transmis credincioșilor
Duminică, 23 noiembrie 2025, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie în satul Boușori, filie a Parohiei Știoborăni, Protopopiatul Vaslui.
Cu acest prilej, PS Ignatie l-a hirotonit întru preot pe diaconul Constantin Filote, iar la finalul slujbei l-a instalat ca paroh al Parohiei Știoborăni, oferindu-i Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și cheile bisericii.
De asemenea, Preasfinția Sa a oferit Diploma de ctitor al bisericii din localitatea Boușori, domnului Burghelea Neculai, în vârstă de 99 de ani, pentru contribuția substanțială la ridicarea acestui locaș de cult.
Din soborul slujitorilor a făcut parte și părintele protopop Adrian Chirvasă.
În cuvântul de învățătură, Părintele Episcop Ignatie a arătat în ce a constat greșeala bogatului din parabola bogatului căruia i-a rodit țarina, subliniind trăsăturile unei persoane egoiste:
«Pentru că roada Duhului e în orice bunătate, dreptate și adevăr încercând ce este bineplăcut Domnului» (Efeseni 5, 9-10)
Biserica a rânduit să fie citit un pasaj evanghelic în care este relatată parabola bogatului căruia i-a rodit țarina din belșug. Dumnezeu nu ne văduvește niciodată de cuvântul Său, ci ne hrănește, ne luminează și ne înțelepțește. În această logică trebuie să ne raportăm ori de câte ori ascultăm textul desprins din Sfânta Evanghelie.
Atitudinea acestui bogat, căruia i-a rodit țarina din belșug, este una care sfidează în mod foarte concret, cuvântul pe care l-am pus drept motto la gândurile pe care vreau să vi le împărtășesc.
Bogatul din această parabolă nu a dat dovadă de bunătate, de vreme ce el idolatriza bunurile materiale, asumându-și un comportament autarhic, egoist. Acest comportament reiese, cu o maximă pregnanță, din folosirea obsesivă, foarte frecventă, a pronumelui posesiv, și anume „voi strica jitnițele mele, le voi face mai mari, roadele mele, și voi strânge acolo toate bunătățile mele”.
Un om egoist, centrat doar pe sine, nu are nicidecum în orizontul sufletului său pe cei din jurul său, pe semenii săi, el nu știe să împartă niciodată nimic cu cei din jurul său. Nu am în vedere numai bunurile materiale, adică să fim milostivi și sensibili la nevoile celui ce este privat de cele materiale, și nu are un confort necesar ca să simtă că poate trăi liniștit, confort care să-i asigure o anumită stare de seninătate sufletească.
Egoistul este și cel care nu știe să dăruiască din sufletul său iubire; nu știe să dăruiască pentru că este incapabil și nu există această iubire în sufletul său – iubirea lui este iubire maladivă față de sinele său. Când există o astfel de iubire patologică de sine, evident că nu putem oferi iubire celor din jurul nostru”.
