Un mare domnitor al Moldovei, provenit de pe meleagurile vasluiene, este omagiat la București, la Biblioteca Academiei Române

Expoziţia cu tema „Dimitrie Cantemir – 350 de ani de la naştere” va fi vernisată marţi, la Biblioteca Academiei Române, evenimentul fiind organizat în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Vor lua cuvântul vicepreşedintele Academiei Române Răzvan Theodorescu, directorul Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, Ioan Cristescu, precum şi Constantin Barbu, membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere din Paris şi coordonator al ediţiei facsimilate „Dimitrie Cantemir”, Cristina Popescu, director al Romfilatelia, şi Gabriela Dumitrescu, şef al Cabinetului manuscrise-carte rară, curatorul expoziţiei.

”Dedicat marelui cărturar român la împlinirea a 350 de ani de la naştere, evenimentul doreşte să readucă în atenţia publicului sinuosul traseu biografic şi politic al lui Dimitrie Cantemir, dar mai ales excepţionala sa operă, de factură enciclopedică. Expoziţia reuneşte portrete, manuscrise, documente istorice din scurta perioadă în care Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei, mărturii ale cronicarilor vremii, ediţii facsimilate ale manuscriselor aflate în Rusia, precum şi ediţii importante apărute în spaţiul românesc”, precizează organizatorii.

Evenimentul deschide anul omagial dedicat lui Dimitrie Cantemir, personalitate complexă a culturii române şi europene, care continuă să trezească interesul istoricilor şi cercetătorilor din diverse generaţii.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 17 – 27 ianuarie, de luni până vineri, în intervalul orar 10,00 – 14,00. Intrarea este liberă.

Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673, într-o familie de răzeși săraci, în satul Silișteni pe malul râului Elan în ținutul Fălciu, azi în comuna Dimitrie Cantemir din județul Vaslui, în partea de sud a orașului Huși. A fost domnul Moldovei în două rânduri și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de: enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin.

A murit în Rusia, la 21 august 1723, în satul său Dmitrovska (azi Dmitrovsk–Orlovski) după campania lui Petru cel Mare la Marea Caspică în zona Derbent, în urma unui diabet avansat, și a fost înmormântat într-o criptă din biserica Sf. Nicolae din Moscova, construită după planurile sale și cu hramul ca al Bisericii Sf. Nicolae, zisă și Biserica Sf. Nicolae domnesc din Iași (deoarece a fost a curții domnești). Tot de afecțiunea de diabet murise și prințesa Smaragda, cea de-a doua fiică.