Inginerul Ciprian Prodan, fiu al Fălciului. Un tânăr specialist, un familist convins, un om modest și extrem de bine pregătit în tot ce înseamnă agricultură. Fiul regretatului inginer Toader Prodan, Ciprian a fost nevoit să preia din mers afacerea familiei. A învățat că, în agricultură, nu sunt timpi morți și că apar tot mai mari provocări pentru fermieri, odată cu schimbările climatice.
L-am întâlnit, cu o lacrimă în ochi, la simpozionul dedicat tatălui său, organizat la Fălciu, în această vară. O familie frumoasă, unită, care se strângea în jurul tatălui, inginerul Toader Prodan, și care acum are nevoie de forța interioară a celui care îi calcă pe urme. Pentru că, trebuie s-o spunem deschis, Ciprian este un specialist foarte, foarte bun, de care tatăl său este mândru, de acolo, din Ceruri, de unde îl veghează.
Specialistul, inginerul Prodan este obișnuit mai mult cu munca la câmp, decât cu interviurile. Îi place să vadă plantele, se bucură când vede recolte bune, a preluat pasiunea tatălui său, cu loturile semincere, este mereu în pas cu noutățile. Dar, mai presus de toate, are o afacere de pe urma căreia a strâns producții destul de bune, anul acesta, comparativ cu alte zone ale județului, pârjolite de secetă. Secretul?
”Norocul nostru, aici, pe Valea Prutului, este că avem sisteme de irigații în funcție. Am reușit să finalizez proiectele începute de tatăl meu, ceea ce a fost un lucru foarte bun. Am avut și apă, chiar dacă Prutul a scăzut la cote istorice, așa că am reușit să irigăm sau mare parte din terenurile pe care le lucrăm. Până la 15 mai, totul a fost bine. Am avut precipitații până la 80 de litri pe metrul pătrat, speranțele au tot scăzut pe măsură ce seceta sa instalat peste zona noastră, ca de altfel în multe locuri din țară. Așa face că ne-a scăzut producția la jumătate, chiar sub jumătate, reușind să obținem cam 3,5 tone la grău și în jur de 2,5 tone la rapiță. La rapiță, comparativ cu anul trecut, când a fost un an, slavă Domnului, bun de pus la icoană, am făcut cam aceeași producție, la grău au fost probleme”, recunoaște dl. Prodan.
Bun specialist în loturi semincere, inginerul Ciprian Prodan a avut neplăcuta surpriză să vadă cum o suprafață de 50 de hectare de grâu, un ”soi străin”, spune acesta, irigată corespunzător, nu a rezistat la secetă. ”Era cel mai frumos, la start, în primăvară, dar nu a rezistat la secetă”, spune dl. Prodan.
”Anul acesta, ne-au salvat soiurile românești, să vă spun sincer. Producem sămânță de grâu, de floarea soarelui și de porumb, în fiecare an luăm soiuri și hibrizi noi de sămânță, la toate culturile. Cei cu care facem loturile semincere, știu că trebuie să ne aducă mereu ceva nou, seceta ne-a pus pe toți pe gânduri. Anul acesta, la porumbul de sămânță, avem un lot nou, de care nu am mai avut până acum, stau un pic cu emoții, să-l văd la sfârșit.
Urmează arăturile și semănatul la rapiță, dar și o toamnă în care specialistul firmei Bosbo Sem SRL va trebui să tragă linie, să vadă ce producții a obținut și care este ordinea de bătaie pe 2022. Sistemele de irigații au lucrat în permanență, au fost irigate solele de porumb, s-a trecut și la sfeclă, este destul de muncă pentru tânărul și devotatul inginer Ciprian Prodan. Firma de la Fălciu, ca și multe altele din România, a fost afectată, la vânzarea producției, de prețurile foarte mici cu care se vând cerealele din Ucraina, fapt care pune o mare presiune pe fermierii români.
”Am reușit să achităm inputurile, din recolta acestui an, până acum suntem la zi cu plățile. Să vedem cât vom reuși să păstrăm din recolta acestui an, poate cresc prețurile și vom vinde ceva mai bine recolta”, spune dl. Prodan.
Un fapt inedit: inginerul Prodan este singurul care mai cultivă sfeclă de zahăr în zona Văii Prutului, o cultură uitată de femieri, asta și din cauza instalării secetei excesive, de la an la an. Dar, cultivarea sfeclei de zahăr, ne spune interlocutorul, se merită, dacă ”îi dai apă permanent”. Managerul firmei Bosbo Sem spune că subvenția la sfeclă este foarte mare, deci se merită cultivate mari suprafețe, plus că, în 2022, fabrica de zahăr de la Roman, singura din țară, a venit cu oferte bune, atractive, plus că anul viitor cei de la Roman au comunicat că vin cu oferte și mai bune, așa că firma inginerului Prodan va cultiva în continuare mari suprafețe cu sfeclă.
”De la jumătatea lunii mai, irigăm non-stop, avem oameni care stau și în turele de noapte, pentru ca lucrurile să funcționeze bine. Avem un sistem de irigații performant, început de tatăl meu. Dânsul nu a mai reușit să-l vadă terminat, am reușit să-l finalizăm noi, suntem foarte mulțumiți de modul în care funcționează. Sperăm să facem față, mai ales că 50% din curent este subvenționat.
Mi-aș dori, anul viitor, să accesez un proiect european, pentru a achiziționa instalații de irigat performante, ca să pot mări suprafața irigată. Revenind la 2022, să știți că este un an foarte, foarte greu. Am văzut la televizor un fermier care a încercat să-și ia zilele, din cauza datoriilor. Este o situație foarte gravă. Tocmai de aceea, trebuie să implementăm noi tehnologii, să ne adaptăm din mers la schimbări.
Aș avea și o rugăminte către ANIF, către Ministerul Agriculturii, cred că sunt în asentimentul multor fermieri care au zone cu sisteme de irigații. A fost un proiect, cu câțiva ani în urmă, când se închiriau sisteme de irigații de la ANIF, era de mare ajutor pentru fermieri. Sunt fermieri care nu pot să-și permită să cumpere astfel de instalații, costă de la 20.000 de euro un tambur. E greu, dar statul ar putea să ne dea o mână de ajutor, prin ANIF, să cumpere astfel de echipamente și să ni le închirieze. Ca să nu mai spun că, la acel tambur, trebuie și o motopompă, care vreo 20.000 de euro.
