Toată suflarea comunei Dumești este în doliu, după ce medicul de familie al localității, cel care a salvat sute de vieți, dr. Mihai Cătălin Albu, a plecat la Judecata Domnului. În cei 66 de ani de viață, dr. Albu a demonstrat că actul medical de calitate se poate face și în mediul rural, acolo unde sunt multe nevoi și unde sfatul unui medic, un tratament aplicat la timp poate salva o viață. Și câte vieți nu a salvat regretatul doctor de familie…
Prof. Ciprian Ioniță Barnea, primarul comunei Dumești, a postat pe pagina Primăriei din localitate un mesaj dureros, la despărțirea de bunul său prieten.
”Dumeștiul a pierdut astăzi un adevărat simbol al devotamentului față de semeni. Un om care și-a dedicat întreaga carieră salvării vieții semenilor. Nimeni nu-i va putea număra vreodată pe toți cei pe care doctorul Mihai Albu i-a vindecat. Și a făcut asta până aproape în ultimele sale clipe. Un OM și un prieten excepțional, un medic desăvârșit, dedicat și cu adevărat atins de har care a mers pe principiul „Medicul tratează, Dumnezeu vindecă!
Am avut onoarea să îi fim prieteni, iar durerea pe care o simțim este alinată de gândul că, astăzi, mii de pacienți trăiesc datorită dumnealui. Prin tot ceea ce a făcut pentru ei și familiile lor, va trăi veșnic.
Lasă în urma sa rude, prieteni și colegi îndurerați. Domnul doctor a fost un exemplu demn de urmat, mereu a fost dornic să ajute oamenii, de aceea a preferat până în ultima clipă să fie alături de pacienți. A plătit tributul suprem în această luptă tăcută. Modestia, profesionalismul și delicatețea lui au fost exemple pentru noi. Plecarea sa dintre noi lasă un gol, dar şi amintirea unui om despre care s-a vorbit şi se va vorbi numai de bine.
În aceste momente îndoliate, ne rugăm Domnului Iisus Hristos cel Înviat pentru mântuirea lumii să așeze sufletul robului său medicul Mihai Albu în locașurile drepților care se bucură de lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!”.
Și fiica dr. Albu a postat un mesaj la fel de trist și dureros, la pierderea tatălui:
”Soarele vieții a apus pentru o ființă atât de dragă nouă! În acest univers al tristeții, ne rămân stelele amintirilor, care să ne aline durerea.
Ai plecat prea devreme, tati, lăsând în urmă numai tristețe și durere.
Numai Dumnezeu ne poate ajuta să înțelegem că drumul ființei dragi s-a oprit aici.
Nu contează câți ani a trăit o persoană, ci contează ce amintire a lăsat în urmă. El a adus multe lucruri bune fiecăruia dintre noi. Domnul să-l răsplătească pentru faptele sale!
Drum lin către stele, tati al nostru!”.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
