Duminică, 31 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a oficiat Sfânta Liturghie în Parohia Bahnari, Protopopiatul Vaslui. Cu acest prilej, Preasfinția Sa l-a hirotonit și l-a instalat pe noul paroh al acestei comunități.
Din soborul slujitorilor a făcut parte și părintele protopop Adrian Chirvasă.
În cuvântul de învățătură, Ierarhul Hușilor a vorbit despre cele două tipologii de oameni descrise în Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr:
«Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui» (Luca 16, 22-23)
Pasajul evanghelic ne vorbește despre două tipologii de oameni, două personaje, fiecare dintre ele cu o anumită poziție socială.
Primul este tipologia de om bogat, autosuficient, care se desfată de tot ceea ce el a agonisit. În textul evanghelic nu îi este dat numele, pentru că a purta nume înseamnă relație, posibilitatea de a te striga cineva pe acest nume.
Bogatul nemilostiv, idolatrizându-și averea și crezându-se un om puternic, excludea orice fel de relație cu cei din jurul său. Nici măcar nu realiza că la poarta lui era un om amărât, Lazăr – a doua tipologie.
Lazăr era un om sărman, care își dorea să mănânce și el din rămășițele de la masa celui bogat. Acesta trăia într-o opulență stridentă, în comparație cu sărăcia lui Lazăr, de care le era milă până și câinilor, care îi lingeau rănile. Aceștia se hrăneau din sărăcia lucie a celui ce aștepta ceva din partea omului bogat.
Nu bogăția sau sărăcia sunt determinante pentru viața veșnică. Bogatul nemilostiv nu se duce în iad pentru că era bogat, chiar dacă pe Dumnezeu nu Îl impresionează în niciun fel averea omului, oricât de puternic ar fi acesta, prin bogăția sa.
Bogatul a mers în iad pentru că l-a ignorat pe săracul Lazăr. Nu a știut să caute o formă de relaționare, de sensibilitate față de cel care avea nevoie de puțină mâncare. Lazăr tânjea să își potolească setea și foamea din cele pe care le avea cu prisosință bogatul.
Lazăr nu merge în rai pentru că era sărac, ci pentru că a știut să își asume această condiție cu multă demnitate, fără să cârtească și fără să reproșeze nimic bogatului, care trăia într-o formă de opulență maximală”.
Părintele Episcop Ignatie a vorbit despre iluzia puterii, dată de posesia averilor, și de modul viciat în care avem tendința să ne raportăm față de cei bogați și influenți:
”Mulți se încred în iluzia puterii și în starea pe care o au cei bogați, considerându-se invincibili, că nimeni nu îi poate doborî de pe soclul unde ei sunt deja urcați, prin avere – care înseamnă, implicit, și putere.
Se înșală, pentru că, cu cât ne lăsăm mai îmbătați de putere și de bani, cu atât căderea, într-un anume moment al vieții, va fi una direct proporțională. Ne vom chinui cu aceeași intensitate cu care ne-am iluzionat că suntem cineva, deținând avere și putere. Pe pământ acești oameni pot impresiona.
Din păcate, cădem și noi în această capcană. Ne raportăm cu mai mult respect față de cineva care are mai multă putere și este bogat, decât față de un om amărât și sărman, despre care gândim că nu ne poate ajuta și nu putem profita de pe urma sa.
Respectăm mai mult pe cineva care este tiran și dictator, pentru că ne este frică de el, ca nu cumva să ne pună în pericol viața.
Din păcate, nu dăruim același respect unuia care se raportează față de noi cu bună cuviință și ne respectă demnitatea și valoarea de oameni. Față de o asemenea persoană considerăm că avem legitimitatea de a ne comporta obraznic, spunând că este un om slab, fără demnitate, și îl desconsiderăm.
Ar trebui să avem încredere mai mult în cei care îi respectă și se raportează cu foarte multă bună cuviință față de cei sărmani, care nu le pot oferi absolut nimic.
Să avem mult mai multă încredere în astfel de persoane, decât în cei care lingușesc, pentru a obține privilegii.
Lingușeala, foarte bine mascată sub forma respectului, este ipocrită și interesată, pentru că și în cei care o practică este o dorință de putere, de dominare. Este tot o persoană care se lasă hipnotizată de avere și putere.
Sunt foarte mulți care trăiesc în lux și dezmăț și arată cu degetul la cei care trăiesc la fel ca ei. Ei consideră că lor li se cuvine să aibă averi, însă cei din jur nu ar avea acest drept. Este o formă de ipocrizie cumplită. Vor să distragă atenția de la ceea ce ei au acumulat, probabil nedrept și corupt”.
În cadrul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie l-a hirotonit întru preot pe diaconul Ionuț Damian, pe seama Parohiei Bahnari. Totodată, l-a instalat în slujirea de paroh al acestei comunități, oferindu-i Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și cheile bisericii.