Până nu demult, parte din învățăturile credinței ortodoxe constau în recunoașterea și combaterea ereticilor și sectarilor, care se infiltrau în societăți creștine cu scopul de a converti populația la o nouă religie. Astfel, Biserica Ortodoxă pierdea foarte mulți adepți, cel mai adesea cotizanți la Mercedesurile și la palatele arhierești. Se pierdea cașcaval, cum ar veni.
De curând, pare-se, mai marii preoților (sau beneficiarii finali ai liturghiilor date de sărmani) au descoperit încă o nișă prin care se scurge cașcavalul în buzunare străine: falși preoți ortodocși de pe-aiurea care merg prin alte parohii. Pentru a bruia acest fenomen, spun surse din rândul preoților, s-a decis că preoții trebuie să aibă legitimații de serviciu eliberate de episcopiile pe lângă care slujesc. Ptiu, na-ți-o bună! Păi cei, mai părinților? Nu se mai deosebește sfințenia voastră de nesfințenia lor?
Pai dacă acum nu se mai deosebește popă bun de popă rău, când intră ninja cu sutană în ogradă să dea cu busuiocul ud la bidivii și la dobitoace, noi cum facem să nu plătim de două ori, zic? Cerem legitimația și, dacă „a uitat-o acasă”, dăm drumul la ciobănesc? Ia-l, Bobi!
