ANALIZĂ… Într-o analiză a Consiliului Fiscal, la nivelul anului 2021, România ocupă primul loc în UE la ponderea salariilor din sectorul bugetar, din veniturile statului. A ajuns pe acest loc în 2020 și s-a menținut în 2021. În România sunt aproape 1,3 milioane de angajați bugetari, care au consumat în primul semestru al acestui an 58 miliarde lei (4,2% din PIB). Suma în bani a fost cu 5% mai mare decât în perioada similară a anului trecut și este un record istoric, spune deputatul de Vaslui, dr. Nelu Tătaru, președintele organizației județene PNL, care prezintă și soluții pentru scăderea efortului bugetar pe PIB.
Datele statistice arată că, în România, sunt, per total, 5,1 milioane angajați, dintre care 23% sunt bugetari. În medie, salariul de la stat este cu 30% mai mare decât cel din mediul privat: 7.114 lei mediu brut vs. 5.501 lei mediu brut. Din sectorul bugetar, cele mai mari salarii sunt în administrație publică și apărare, urmate de zona guvernamentală (ministere și agenții) și apoi de sistemul sanitar public.
Media europeană a salariului de la stat a fost 23,6% (2020) și 22,4% (2021). Germania ocupă ultimul loc în clasament, cu 16% (2021). Vecinii noștri comunitari stau mai bine: Bulgaria este pe locul 5 cu 27% (2020) și 30% (2021), iar Ungaria pe locul 20 cu 25% (2020 și menținut în 2021). România a ajuns în vârf venind de pe locul 8, unde era în 2008, și locul 10, în 2009.
”Sunt soluții pentru ca acest procent să fie redus. Fiscul are obligația de a crește încasările, pentru a permite statului să facă investiții în economie (construcția de autostrăzi, de exemplu) și să poată plăti munca funcționarilor care compun administrația publică.
Statul are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai eficient, care să ridice calitatea serviciului public la un nivelul pe care orice contribuabil în așteaptă de la o țară membră a UE”, spune deputatul liberal de Vaslui, dr. Nelu Tătaru, președintele organizației județene PNL.
Fostul ministru al Sănătății enunță și câteva măsuri care pot conduce la scăderea cheltuielilor în sectorul bugetar.
”Digitalizarea administrației publice ar urma să simplifice multe procese care compun mecanismul administrativ. Informatizarea ar face ca și cheltuielile să fie optimizate și să fie, astfel, eliminate o parte dintre cele care, cu tehnologia de azi, nu mai sunt utile. Plimbatul hârtiilor printre birouri și de la o instituție la alta costă mai mult decât lucrul cu cloud-ul guvernamental.
Ghișeele de primire a documentelor de la contribuabili și gestionarea de metri cubi de dosare costă mai mult decât depunerea online a documentației și administrarea în format electronic a dosarelor de lucru.
Există o componentă din PNRR, cu numărul 7, prevede transformarea digitală a administrației publice și are alocați 1,9 miliarde euro.”, explică dr. Tătaru
Deputatul PNL de Vaslui a precizat că reformarea sectorului public este componenta 14 din PNRR și are alocat un buget de 165 milioane euro. Se urmărește crearea unui corp al funcționarilor publici profesioniști, bine pregătiți, flexibili și adaptați pe nevoile contribuabililor persoane fizice dar și din mediul de afaceri, care să lucreze într-un sistem previzibil, eficient și de calitate. Dintre obiectivele PNRR: management performant al resursei umane, o politică de salarizare coerentă și corelată cu performanța, un sistem de achiziții publice mai eficient, stimularea inovației în procedurile administrative, reducerea corupției.
”Avem la dispoziție criteriile din PNRR, agreate la nivel comunitar, care includ pași concreți spre obiectivul scăderii procentului pe care salariile bugetarilor îl au în încasări.
Este nevoie de o analiză serioasă a taxelor parafiscale, pentru a se vedea dacă administrarea unora dintre ele costă mai mult decât sumele încasate de la contribuabili”, a conchis fostul ministru al Sănătățiii.
