După o iarnă fără zăpadă sau ploi consistente, fermierii vasluieni resimt lipsa apei în sol și se confruntă cu un început de secetă, fenomen care poate avea efecte greu de anticipat asupra recoltelor din acest an. Tocmai de aceea, fermierii trag un semnal de alarmă, pentru ca Guvernul să ia măsuri din timp. Fostul președinte al Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc, managerul companiei Evel H SRL, spune că fenomenul de secetă s-a resimțit mai mult, în ultimii ani, în sudul Moldovei, Dobrogea sau Oltenia.
”Pentru ca zonele României să fie echilibrate, noi credem că este necesar un mecanism de intervenție. În exercițiul anterior, în PNDR, am avut aceste zone cu constrângeri specifice, zone afectate de secetă, după ce, în 2013, au fost publicați indicatorii biofizici în Jurnalul Comisiei Europene. Noi spunem că mecanismul de intervenție este foarte necesar, pentru a compensa deficitul de competitivitate cu care se confruntă fermierii care își desfășoară activitățile agricole în aceste zone încercate.
Trebuie să spunem că, în ultimii 20 de ani, cantitățile de precipitații căzute în domeniul agricol s-au redus constant și apa a devenit prețioasă pentru toți fermierii. Noi, cei care ne desfășurăm activitatea în zonele cu constrângeri specifice, ne confruntăm cu probleme grave, seceta ne afectează activitatea. Suntem în permanență de deficit de competitivitate. Mai este un element. Trebuie să echilibrăm zonele cu fenomene socio-economice specifice, acele zone în care este migrația forței de muncă, în care se înregistrează o depopulare masivă. Nu poți să reziști la infinit în aceste zone, trebuie să fim mult mai pregătiți”, a spus ing. Hurduc, invitat la AgroTV, în emisiunea Agricultura la raport.
Schimbările climatice afectează mult activitatea fermierilor, apa căzută din precipitații s-a înjumătățit, în ultimii 10-20 de ani, față de situația de acum 80 de ani, de exemplu. Tocmai de aceea, un fermier din Vaslui, cel din Tulcea sau cel din Olt au mai mare nevoie de ajutorul statului român, prin politici specifice, pentru a putea păstra forța de muncă din satele noastre, să se oprească exodul spre alte țări din UE, iar activitatea economică a acestor firme agricole să nu fie afectată de condițiile climatice.
”Noi, la Clubul Fermierilor, am propus un supliment de 30 de euro la hectar la ecoschema de practici benefice pentru agricultura în zonele cu culturi arabile, pentru a compensa un deficit de competitivitate. Cu acești bani, fermierii și-ar putea adapta tehnologiile, în zonele în care apa este foarte prețioasă”, a completat Hurduc.
