CREDINȚĂ… În după-amiaza zilei de sâmbătă, 1 august 2020, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit slujba Paraclisului Maicii Domnului la Catedrala Episcopală din Huși.
La îndemnul Preasfinției Sale, pe parcursul Postului Adormirii Maicii Domnului, în toate parohiile și mănăstirile din cuprinsul Episcopiei Hușilor, va fi săvârșit zilnic Paraclisul Maicii Domnului.
În cuvântul de învățătură, adresat credincioșilor de la Catedrala Episcopală, Ierarhul Hușilor a vorbit despre modul în care Sfânta Fecioară Maria și-a asumat Crucea lui Hristos:
„Biserica a rânduit, în înțelepciunea ei, ca, în timpul anului bisericesc, să fie dedicate două săptămâni de cinstire a Maicii Domnului, de adâncire a tot ceea ce înseamnă lucrarea ei în viața noastră.
Ziua de 1 august este dedicată și cinstirii Sfintei Cruci iar acest lucru nu cred că este întâmplător.
Maica Domnului, în viața ei, a știut cel mai bine să își asume Crucea Fiului ei. În Evanghelia Sfântului Ioan ni se spune că Maica Domnului era la picioarele crucii lui Hristos. Stătea în smerenie și tăcere deplină.
Ea a înțeles cel mai bine ce înseamnă suferința lui Hristos pentru întreaga umanitate.
Omul care suferă cu adevărat, care își asumă Crucea lui Hristos nu are decât o singură variantă: tăcerea.
Omul care se lamentează, care se plânge întotdeauna de greutățile care vin în viața lui, de fapt nu înțelege nimic din ceea ce înseamnă Crucea lui Hristos.
Maica Domnului L-a văzut pe Fiul Său, pe Dumnezeu-Omul, urcat pe cruce. El nu S-a apărat în niciun fel în fața calomniilor, a disprețului și răutății oamenilor.
De ce nu S-a apărat când a fost răstignit de răufăcători? Pentru că a lăsat să vorbească dragostea Sa, jertfa Sa. Nu S-a justificat, nici nu S-a îndreptățit în fața nimănui.
Cât de greu ne este să nu ne îndreptățim în fața răutăților și a nedreptăților care, inerent, vin asupra noastră!
Cu cât omul se plânge mai mult că îi este greu, cu cât se lamentează, cu atât alege să stea departe de taina Crucii lui Hristos.
Refuză Crucea lui Hristos din viața lui. Nu o înțelege. Prin acest refuz nu face altceva decât să necinstească Crucea lui Hristos”.
Totodată, Preasfinția Sa a amintit de profeția făcută de Dreptul Simeon Maicii Domnului, cu privire la suferința provocată de Pătimirile lui Hristos:
„Maica Domnului, prin viața ei atât de delicată și plină de discreție, a înțeles, cel mai bine dintre toți oamenii, Crucea lui Hristos. Stătea smerită și adâncea în inima ei suferința lui Hristos. știa că, de fapt, suferința Lui era dragostea nemărginită pentru oameni.
Dreptul Simeon prorocește că prin inima ei va trece sabie. De fapt, este o cruce, căci sabia are formă de cruce.
Prin inima ei a trecut Crucea lui Hristos, suferința Lui, care înseamnă dragoste.
Noi am desprins suferința de dragoste. Cu cât este mai puțină dragoste în sufletul omului, cu atât nu poate să își asume suferința. Se văicărește, se lamentează.
Câți am înțeles taina Crucii, așa cum a adâncit-o în inima ei, Maica Domnului?”
Părintele Episcop Ignatie i-a îndemnat pe cei prezenți ca, în momentele de încercare și de suferință, să se roage, citind Paraclisul Maicii Domnului:
„Noi, când suntem în suferință, în stare de decădere sufletească, suntem îndemnați de Biserică să rostim Paraclisul Maicii Domnului. Ea ne învață ce înseamnă crucea și că în inima oricărei suferințe reale – nu suferințe din orgoliu, care sunt cele mai groaznice și ne fură liniștea – este Hristos.
Suferința care are dragostea lui Hristos înlăuntrul ei, paradoxal, aduce liniște, starea de tăcere lăuntrică.
Celălalt tip de suferință te face să urli, să te comporți într-o manieră inumană față de cei din jur și să îi terorizezi din punct de vedere psihic. Aceea nu este o suferință duhovnicească, ci una pe care ne-o provocăm.
În suferința pe care o îngăduie Domnul este și multă smerenie, nu găsim duh de îndreptățire și de învinovățire permanentă a celor din jur”.
