Ospătăria, văzută din celălalt capăt al tăvii

0
1653

Meseria de ospătar este considerată de unii nedemnă, de alții ingrată și de mulți de-a dreptul degradantă. În prezent, mulți o văd ca pe ultima alternativă în căutarea unui job, ori ca pe o muncă sezonieră, ambele categorii fiind atrase în primul rând de bacșiș. Există totuși și cazuri în care ospătăria ajunge să fie un job „pe bune”, o opțiune voluntară, neforțată, chiar dorită. Un astfel de caz este Laurențiu Pălimaru care, deși tânăr, are deja peste cinci ani de experiență în domeniu. El spune că, dacă ar fi să o ia de la capăt, ar alege aceeași meserie, chiar dacă asta nu înseamnă tot timpul masă la locul de muncă și tips, ci și provocări care iți pun, câteodată, îți pot pune chiar viața în pericol.

Laurențiu-Constantin Pălimaru, are 25 de ani, iar de la vârsta de 19 ani practică ospătărie.

A terminat profilul de Științe Sociale, iar din ambiția de a-și cumpăra singur un play-station s-a angajat ca ospătar. Nu s-a gândit că o să îndrăgească atâta de mult această meserie. Recunoaște că nu este ceea mai ușoară, ba din contră  spune că este o meserie foarte solicitantă și obositoare lucrând mereu cu oamenii si oferindu-le atenția necesară.

„Pentru a fi ospătar îți trebuie multă răbdare si să fii o persoană camă, să te mulezi situației, să ai un vocabular bine dezvoltat. Meseria de ospătar te dezvoltă, in fiecare zi îți dă provocări noi. Un ospătar bun învață să se conecteze cu omul”, a declarat Laur pentru Vasluianul.ro

Deși meseria de ospătar e frumoasă, din păcate uneori se pot întâmpla și accidente, accidente ce nu se termină o dată cu programul de munca: „Eram pe terasă, luând comanda a doi clienți, am rugat o colegă sa-mi ducă la masă o scrumieră, după aproximativ  trei minute cei doi s-au ridicat foarte furioși începând să țipe, am ieșit afara să vad ce se întâmpla, iar cei doi au plecat foarte suparăți plătind numai o parte din comanda. După finalul programului, am fost la un magazin si m-am întâlnit cu unul dintre cei doi care m-a chemat la dânsul să mă amenințe pentru că pe colega pe care am trimis-o să ducă scrumiera la masă i-a aruncat-o în scârbă. In acel moment am început sa vorbim, si l-am întrebat de ce recurge la amenințări.”

Și din păcate nu  e singurul caz de acest gen pe care Laurențiu și-l amintește: „Aveam o masă de trei clienți, iar la scurt timp după ce le-am dus comanda, unul dintre ei era revoltat că  gyros-ul  nu arata ca la alte  restaurante. A început o adevărată ceartă și, văzând că nu se calmează, am chemat firma de pază. În prima fază, agenții firmei de pază doar i-au avertizat pe clienți că nu au un comportament tocmai decent. După ce au terminat de mâncat, clienții au început iar cu scandal și din nou am încercat să aplanez situația. Unul dintre clienți m-a amenințat că-mi baga furculița in gat, ținând furculița „palmată” cu mâinile cruciș.  În acel moment, a intervenit un coleg luându-mi apărarea, iar doi dintre ei s-au ridicat și-au mers după colegul meu, în bucătărie. Am sunat iar la firma de pază, ai cărei agenți i-au scos afară pe cei doi indivizi din bucătărie și au anunțat poliția. La venirea polițiștilor, cei doi s-au mai potolit. În discuția dintre politie si clienți,  unul dintre ei  a început sa facă iar scandal, primind amendă. Cel care a amenințat cu furculița a primit amendă 2.000 lei și interdicție in local”.

Laur a recunoscut că aceste întâmplări sunt rare și  meseria de ospătar îl împlinește: „ Meseria de ospătar este frumoasă dacă știi s-o practici. Aici înveți să ai răbdare, să comunici, să-ți depășești condiția. A fii ospătar înseamnă să fii prietenos, să știi cum să comunici cu omul de înaltă speță dar și cu cel de rând. Această meserie îmi aduce și un feedback bun în orașul meu, munca mea este răsplătită cu tips, iar de aici pot observa că mi-am mulțumit clientul”.